Anchete jurnalistice

Când muzica vorbește: Povestea unui copil ucrainean în România

Printre cetățenii ucraineni care s-au stabilit în România, în urma agresiunii rusești,  se numără și mulți copii care au reușit să se adapteze în sistemul de educație românesc. Pentru unii dintre ei, muzica s-a constituit într-un factor integrator. La Școala de Muzică nr. 3 din București, Anfisa Mazur, elevă în clasa a II-a, originară din Ucraina, studiază vioara la clasa profesoarei Natalia Pancec, care i-a fost mai mult decât un simplu dascăl. Tânăra violonistă avea numai șase ani atunci când a venit din Ucraina, în 2022, și nu știa deloc limba română, dar a fost ajutată de părinți și profesori. De mică a simțit o atracție către muzică și a realizat că îi place sunetul viorii. S-a întâlnit cu Natalia Pancec pentru prima oară la un concert și profesoara i-a făcut propunerea de a începe studiul viorii la Școala de Muzică nr. 3.

Natalia Pancec mi-a povestit despre prima întâlnire cu Anfisa și a descris-o pe tânără ca fiind „un copil foarte drăguț, sensibil și politicos”. De asemenea, din spusele doamnei profesoare, fetița a fost deschisă, fără să pară speriată, privind-o cu admirație pe noua sa profesoară de vioară. A început prin a asista la orele de muzică pentru a se obișnui cu limba română; a dat apoi admitere și a fost admisă la secția de vioară. Natalia Pancec afirmă: „cred că este unul dintre puținii copii care au avut acestă pornire de a mă îmbrățișa aproape la fiecare sfârșit de oră”. Eleva împărtășește sentimente de iubire și recunoștință față de profesoară, iar datorită mediului propice dă dovadă de progrese semnificative, „este o fată talentată și dacă vrea poate să facă lucruri mari”. Interacțiunile cu cei din jur și integrarea au fost mai ușoare datorită faptului că singurele ore unde se întâlnea cu alți copii erau orele de teorie și solfegiu unde a fost ajutată de domnul profesor Grigore Miron, care are cunoștințe de limbă slavă veche și a reușit să comunice cu fetița la început, când nu știa aproape deloc română. Această fericită potrivire de a-l întâlni pe acest profesor a ajutat-o pe Anfisa să comunice și să se împrietenească cu alți elevi ai școlii, dar de asemenea a ajutat-o și caracterul prietenos și sociabil care îi stă în fire. La orele de vioară ce se desfășoară individual profesoara Natalia Pancec a încercat să vorbească atât în ucraineană, cât și în română pentru a o face pe Anfisa să învețe cuvinte noi și să comunice în limba noastră, traducând termenii pe care fetița nu îi cunoștea. Această abordare a dat roade deoarece acum, în al doilea an de studiu al viorii, eleva cunoaște mult mai bine limba română și deseori ea vorbește în limba română cu profesoara ei. „Mi se pare că e mult mai curajoasă în a stăpâni și a comunica în limba română”, afirmă Natalia Pancec.

Muzica este un limbaj universal, care nu o dată s-a dovedit un adevărat pansament pentru cei aflați în situații dificile, iar directorul Școlii de Muzică nr. 3, domnul Daniel Castravete, este de acord cu acestă afirmație. Am stat de vorbă cu dânsul și am aflat că există copii cu situații dificile în unitatea de învățământ, care sunt ajutați prin punerea la dispoziția lor a unor instrumente muzicale, greu de procurat dată fiind valoarea lor. În legătură cu acești elevi, care provin din medii defavorizate, domnul director consideră că pot ajunge să facă performanță, acest aspect depinzând de chemarea pe are o au elevii pentru muzică, de cât de mult le place, dar și de sprijinul familiei.

Daria Sarchizian – studentă Anul I, Muzicologie