Thomas Apostolopoulos, Kyriakos Kalaitzidis ed. – Rediscovered Musical Treasures: Exegeses of Secular Oriental Music, Ed. and transcribed from Post-Byzantine Music Manuscripts into Staff Notation (Editura UNMB, 2019)

O direcție importantă în care Direcția de Cercetare, Inovare și Informare și Editura Universității Naționale de Muzică din București s-au dezvoltat în ultimii ani – în consens cu tendințele internaționale în cercetare – este aceea a publicării ultimelor cercetări în ceea ce privește decriptarea și transcrierea documentelor muzicale. În anul 2019 a fost facilitată editarea de către cercetătorii Thomas Apostolopoulos și Kyriakos Kalaitzidis a volumului în limba engleză Rediscovered musical treasures: exegeses of secular oriental music, ed. and transcribed from post-Byzantine music manuscripts into staff notation. Titlul a fost realizat în cadrul proiectului Muzicile Elitelor. Orient și Occident în muzicile saloanelor princiare și boierești din Principatele Române în secolul al XIX-lea (CNFIS-FDI-2019-0171) și lansat la conferința Societății Internaționale de Muzicologie – organism suprem de cercetare muzicologică în lume, Musical and Cultural Osmoses in the Balkans, care s-a desfășurat în perioada 2-6 septembrie 2019 la UNMB. Obiectivul acestui demers publicistic este de a oferi cercetătorilor, ansamblurilor de interpreți și studenților din toată lumea oportunitatea de a studia tradiții muzicale, genuri și creații sonore fanariote și otomane, transcrise după notații bizantine care au supraviețuit secolelor XVII-XIX. Totodată, din perspectiva interpretativă, grație acestei inițiative (ce poate fi încadrată într-o mișcare europeană mai amplă a ultimelor decenii, curentul Early Music), publicul va putea cunoaște în premieră lucrările muzicale incluse, de o reală importanță estetică și istorică.

Nicolae Gheorghiță ed. – Muzici ale saloanelor din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, vol. I (Recuperare manuscris anonim de la aprox. 1830; conține studii introductive bilingve – în română și engleză – de Speranța Rădulescu și Dan Buciu, Editura UNMB, 2019)

În cadrul proiectului Muzicile Elitelor. Orient și Occident în muzicile saloanelor princiare și boierești din Principatele Române în secolul al XIX-lea (CNFIS-FDI-2019-0171), Nicolae Gheorghiță a avut inițiativa publicării unui prim volum din seria Muzici ale saloanelor din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Precedată de studii introductive bilingve semnate de nume reprezentative ale etnomuzicologiei și compoziției românești, Speranța Rădulescu și Dan Buciu, culegerea aduce la lumină, prin recuperarea unui manuscris anonim din jurul anului 1830 – aflat în Biblioteca Academiei Române din București – un repertoriu de salon pentru pian inedit. Ca în cazul oricărui document manuscris de epocă, recuperarea sa în vederea tipăririi și reintroducerii în circuitul interpretativ este un proces complex, ce necesită cunoștințe vaste și competențe diferite, de la cele de lingvistică și paleografie (inclusiv muzicală), până la cele de specialitate strict muzicală (teoria muzicii, muzicologie, stilistică muzicală etc.).

Nicolae Gheorghiță ed. – Muzici ale saloanelor din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, vol. II (Recuperare manuscris anonim de la 1825; conține studiu introductiv bilingv de Nicolae Gheorghiță, Editura UNMB, 2019)

Dăruit la 1 august 1824, de mademoiselle Euphrosina Ghyka, doamnei Elisabetta Franchini, ca gest de prietenie, în timp ce acestea se aflau la Odesa, manuscrisul nr. 2663 de la Biblioteca Academiei Române din București a fost întocmit, cel mai probabil, de-a lungul câtorva ani, dovadă fiind numărul mare de pagini al codicelui, precum și diversitatea și eterogenitatea muzicilor consemnate de mai multe mâini, ale căror grafii pot fi lesne diferențiate. Valoarea documentară a manuscrisului nr. 2663 de la BAR este una mai mult decât relevantă. Amploarea antologiei (152 de pagini) și numărul mare de piese pe care aceasta le conține (168!) sunt un alt argument al excepționalității codicelui. Partitura este apărută în cadrul proiectului UNMB „Muzicile Elitelor. Orient și Occident în muzicile saloanelor princiare și boierești din Principatele Române în secolul al XIX-lea” finanțat de Fondul de dezvoltare instituțională: CNFIS-FDI-2019-0171.

George Enescu – Simfonia a IV-a (lucrare în manuscris, finalizată de Pascal Bentoiu, și studiu introductiv (bilingv) de Dan Dediu, Editura UNMB, 2020)

Schițată în integralitatea sa în 1934, apoi orchestrată parțial, Simfonia a IV-a în mi minor de George Enescu a zăcut în manuscris mai mult de jumătate de secol. În 1996, după o muncă de mai mulți ani de descifrare și orchestrare, compozitorul Pascal Bentoiu a reușit să finalizeze orchestrația simfoniei și s-o propună interpreților și publicului. [..] Actuala ediție a îndreptat și anumite greșeli ce apar în partitura generală.[…] Sunt îndreptate în ediția de față și anumite scăpări, atât în grafia lui Enescu, cât și în cea a lui Bentoiu: accidenți care lipsesc sau sunt greșit puși, lipsa semnului de octavizare, a unor legato-uri de prelungire etc. Un rol determinant l-a avut flautistul și dirijorul Ștefan
Diaconu, a cărui dăruire și muncă asiduă a asigurat forma grafică a simfoniei enesciene, după o minuțioasă descifrare și scriere electronică (în programul Dorico) a fiecărui semn din partitura lui Enescu și Bentoiu.

Nicolae Gheorghiță ed. – 19th-Century Salon Music from the Balkans, volum colectiv (Editura UNMB, 2020)

In the past years, the Doctoral School and the Research, Innovation and Information De­partment of the National University of Music Bucharest (UNMB) ran, in partnership with universities, research institutes and specialized professional bodies in Romania and ab­road several major interdisciplinary projects of interest in local and international musicolo­gical research.

One such project aimed to study the remarkable socio-cultural institution which deeply marked the long 19th century, the salon, not only considered for its musical contribution, but also seen as an essential tool in the affirmation of modernity, an instrument of transfer, one to construct the social and cultural identity of European elites and in particular of those develop­ing in the Balkans in their intense wish to synchronize with Western taste.

Despite the Covid-19-generated avatars, the successful dedicated academic collabora­tions determined the UNMB to continue its projects, so that in 2020 it created the Centre for 19th-Century Music Studies (CNCMS), three issues of Musicology Today and of George Enescu’s Symphony no. 4 completed by Pascal Bentoiu with an introductory study by Dan Dediu.

An exceptional outcome of both these collaborations and the project itself is  the anthol­ogy 19th-Century Salon Music from the Balkans, the first of its kind. The seven researchers who ventured to investigate archives in order to identify, and to carry out the critical editing of, the thirty-two miniatures are renowned musicologists from Austria, Cyprus, Greece, Serbia and Romania: Haiganuș Preda-Schimek (Vienna), Avra Xepapadakou (University of Nicosia), Alexandros Charkiolakis (The Friends of Music Society, Athens), Marijana Kokanović Marković (University of Novi Sad), Dalia Simona Rusu-Persic (George Enescu National University of Arts, Iași), Emese Sófalvi  (Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca), Erich Türk (Gheorghe Dima National Academy of Music, Cluj-Napoca).

The featured miniatures have a certain diversity of timbral combinations: if most of them are for solo piano, there are also some duets for voice and piano or even pieces for voice with cello and piano accompaniment. They are introduced by remarkable studies with comprehen­sive analyses, comments and annotations on each group of works, their origin, authors, so­cio-cultural context and targeted audience etc., the musicologists thus offering an illustrative synthesis of the genre which had a profound effect on the construction of musical ambiances of 19th-century Balkans elites, in this case Greece, Serbia and the Romanian principalities of Wallachia, Moldavia, and Transylvania.

Musicology Today

Fondată în 2010 de către prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu, Musicology Today, Journal of the National University of Music Bucharest (ISSN 2067-5364; ISSN-L 2067-4717) este o revistă online de specialitate a Universității Naționale de Muzică din București, cu apariție trimestrială în limbile engleză, germană și franceză. Indexată în unele dintre cele mai importante baze de date internaționale – EBSCO din 2012, Répertoire International de Littérature Musicale (RILM) din 2012 și, respectiv, ERIH Plus din 2016 – Musicology Today apare și în format tipărit la Editura Universității Naționale de Muzică din București, cu o frecvență anuală, fiecare volum reunind cele patru numere corespunzătoare unui an calendaristic.

Muzica secolului al XIX-lea reprezintă o tematică recurentă în numerele revistei. De pildă, numerele 3 și 4 din 2019 sunt apariții unitare ce reunesc comunicări din conferința Elites and Their Musics: Music and Music-Making in the 19th-Century South-Eastern Europe Salons, găzduită de UNMB în noiembrie 2019. Cele două publicații, grupate în jurul Saloanelor din Europa de Sud-Est în secolul al XIX-lea, pot fi consultate în regim Open Access pe site-ul revistei (http://www.musicologytoday.ro/39/editorial.php).