CONTROLUL MUZICII. Efecte și consecințe ale Instituției Cenzurii asupra educației și culturii muzicale în România celor trei dictaturi din secolul XX: carlistă, antonesciană și comunistă
În perioada martie-decembrie 2022, Universitatea Națională de Muzică din București a derulat proiectul CONTROLUL MUZICII. Efecte și consecințe ale Instituției Cenzurii asupra educației și culturii muzicale în România celor trei dictaturi din secolul XX: carlistă, antonesciană și comunistă (proiect CNFIS-FDI 2022-0385). Cunoașterea mecanismelor prin care Instituția Cenzurii a controlat, manipulat și deturnat producția componistică și muzicologică românească, sistemul educațional muzical, activitatea instituțiilor de spectacol și identificarea consecințelor cenzurii asupra învățământului muzical, înainte și după 1990, au reprezentat scopurile principale ale acestui proiect. De-a lungul acestei perioade, echipa proiectului formată din cadre didactice și de cercetare, studenți doctoranzi și masteranzi ai UNMB, a întreprins cercetări în următoarele arhive, atât din țară, cât și din străinătate: arhivele UNMB, arhivele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Arhivele Naționale din București, arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Bibliotecii Naționale, Arhivele Naționale din Viena și arhiva privată a arhitectului Mădălin Ghigeanu. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în studiile din cadrul conferințelor proiectului, care se află în curs de publicare în periodicul UNMB, Musicology Today.
Evenimente:
1. Conferința Muzicologică
- 27-28 noiembrie 2022 (UNMB și online), The Control of Music. Effects and consequences of the institution of censorship on music culture and education in Europe (late 19th century-1990s).
Participanți: Oana Andreica, Another kind of homage: Ede Terényi’s Baroque Concertos; Philip Ross Bullock, “Art made tongue-tied by authority”: Censoring Soviet Song; Anja Bunzel, Women in Nineteenth-Century Czech Musical Culture and Their Representation in Encyclopaedias: Thoughts on Selection Processes in Music Lexicography (and/or Musicology); Cătălin Cernătescu, Between periphery and centrality: Byzantine musicology during communist Romania; Séamas De Barra, The Revisionist Muse: Nationalism and Self-Censorship in Aloys Fleischmann’s Ómós don Phiarsach / Homage to Patrick Pearse (1979); Ana Diaconu, Emigrant composers in the C.N.S.A.S. Archives (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii/ National Council for the Study of the Securitate Archive) – some researcher’s notes; Pauline Fairclough, What was wrong with Lady Macbeth?; Lavinia Gheorghe, The influence of socialist realism on the writings of folklorists in the mid-20th century. Case study: Mariana Kahane; Nicolae Gheorghiță, Guiding the People’s Army Music. Mechanisms of censorship and control of musical composition dedicated to military bands in communist Romania; Vlad Ghinea, Ghostwriting, Eurasianism and Anti-Soviet Attitude in Igor Stravinsky’s Poetics of Music; Desiela Ion, Paul Constantinescu in the archives of C.N.S.A.S.; Olguța Lupu, Music Textbooks – Ideologized in communist times, apparently politics-free in post-Decembrist times; Ivana Medić, “The Marshall dropped dead”: Censorship in Yugoslav popular music; Melita Milin, Church music as a subversive force in state-socialist Yugoslavia; Andreea Mitu, Working the system. Musicological discourse in the era of the Cultural Revolution in communist Romania; Costin Moisil, The curious case of Gheorghe Oprea: Ethnomusicology and political control in communist Romania; Ivan Moody, Censorship and Orthodox church music; Benedicta Pavel, Grigore Nica: the effects of a youthful “subversive activity”; Florinela Popa, Control over Musicology in communist Romania. Case studies; Antigona Rădulescu, How Communist censorship affected Higher Music Education: the National University of Music Bucharest in the 1950s; Valentina Sandu-Dediu, Keywords in Romanian post-war musicology: spirituality and ethos; Rūta Stanevičiūtė, A Nylon Curtain. International exchanges, state control and Lithuanian music in the Cold War era; Karina Șabac, Forgotten musics of the 19th century and their fate during the communist regime in Romania. Piano scores in Romania from the time of the reign of the Royal Family. Rediscoveries and dedications; Cristina Șuteu, Censorship of music and music of censorship: the Muzica periodical between 1950-1989; Alex Vasiliu, Shostakovich battling political censorship; Laura Vasiliu & Florin Luchian, The Romanian Music Festival from Iași (1973-1988) – the political price of a cultural performance; Vlad Văidean, George Enescu, between hagiography and censorship; Harry White, Censoring Shamus: Charles Villiers Stanford and the Politics of Irish Opera; Patrick Zuk, Censorship and music in the Soviet Union/former Eastern bloc: thoughts on possible directions for future research;
- expoziție în parteneriat cu Muzeul Național George Enescu – „Muzicieni cenzurați în România dictaturii comuniste” (o selecție de documente din arhivele UNMB, UCMR, CNSAS și MNGE referitoare la muzicienii Paul Constantinescu, Mihail Jora și Marius Constant, precum și la activitatea UCMR din anii ’70).
3. Conferințe itinerante în cadrul Școlilor Doctorale de la Cluj și Iași
- 4 noiembrie 2022, Școala Doctorală a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, în cadrul conferinței „Intersecții în cercetarea artistică: modelul Celuilalt și cultura mobilității”. Participanți: Florinela Popa Costin Moisil, Cătălin Cernătescu, Andreea Mitu și Vlad Ghinea.
- Prelegerea Promovarea și valorificarea cercetării științifice și creației artistice în Universitatea Națională de Muzică din București (2018-2022) a Florinelei Popa, în calitate de Keynote-Speaker;
- Lansări de carte: Florinela Popa, Muzică și ideologii în secolul 20 și Speranța Rădulescu, Peisaje muzicale în România secolului XX (ediția a II-a);
- 7 decembrie 2022 (online), Școala Doctorală a Universității Transilvania din Brașov. Participanți: Nicolae Gheorghiță, Ana Diaconu, Desiela Ion, Benedicta Pavel, Vlad Văidean, Karina Șabac;
- 8 decembrie 2022 (online), Școala Doctorală „Sigismund Toduță” a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Participanți: Valentina Sandu-Dediu, Nicolae Gheorghiță, Benedicta Pavel, Desiela Ion, Ana Diaconu;
4. Concert cameral și expoziție
- 17 septembrie 2022 (Castelul Peleș, Sinaia), Muzici și litografii din secolele XIX-XX.
5. Publicare de partituri
- Pascal Bentoiu – Gelozie (lied);
- Pascal Bentoiu – Te slăvesc pe Tine, Părinte (cor mixt);
- Pascal Bentoiu – Sonata pentru pian op. 1.
6. Achiziție de cărți și partituri