Cum vedeți acum proiectul Colecții muzicale bizantine inedite: Amfilohie Iordănescu, Noul Doxastar?
George Matei: Suma ideilor, a resurselor și a artiștilor implicați în toate proiectele câștigătoare ale Concursului Antreprenor la UNMB. O văd acum ca pe o investiție importantă pe care UNMB a făcut-o în cultură.
Proiectul nostru a atins o dublă împlinire: un manuscris de o mare valoare a văzut lumina tiparului și, de asemenea, sub atenta îndrumare a prof.univ.dr. habil. Nicolae Gheorghiță și a CS III dr. Cătălin Cernătescu s-a format o echipă de studenți de la catedra de Muzică religioasă, din cadrul UNMB, ce a reușit, cu rezultate remarcabile, să ducă la bun final acest demers de cercetare, scanare, îngrijire, editare și tipărire a Noului Doxastar, un manuscris unicat al compozitorului de muzică bizantină Amfilohie Iordănescu.
Cele peste 850 de pagini, tipărite în două volume, cuprind partituri de muzică bizantină de o valoare inestimabilă atât pentru cercetători, cât și pentru interpreții, clerul și credincioșii iubitori de muzică religioasă. Primul volum al Noului Doxastar cuprinde stihiri și slave la Vecernie, la Doamne strigat-am…, la Litie, la Stihoavnă, stihiri la Utrenie (Tropare, Condace, Sedelne) și stihiri la Laude pentru slujbele Praznicelor Împărătești și pentru ale celor mai importanți sfinți care se prăznuiesc în perioada septembrie-decembrie a anului bisericesc. Pe lângă toate acestea se adaugă și slujba completă la Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie). Volumul al doilea conține același fel de cântări, dar pentru Praznicele Împărătești și sfinții prăznuiți în perioada ianuarie-august. Tot aici găsim și slujba completă a Praznicului Adormirii Maicii Domnului (15 august).
Scrierea, câștigarea și derularea efectivă a proiectului a fost, de asemenea, o imensă provocare. Experiența și expertiza celor de la Societatea Antreprenorială Studențească din UNMB a făcut ca proiectul să își atingă pe deplin dezideratul de a finanța apariția unei creații valoroase de muzică bizantină românească, prin valorificarea unui manuscris unic, de patrimoniu. Prin tipărirea Noului Doxastar în 30 de exemplare, cât și prin apariția acestuia sub formă de e-book, proiectul a reușit să disemineze un număr însemnat de exemplare – fizice și digitale – către publicul iubitor de muzică religioasă.
Încă de la prezentarea sa în cadrul concertului formației de muzică bizantină Psalmodia, susținut la începutul lunii noiembrie la Biblioteca Națională a României din București, proiectul a fost primit cu brațele deschise și văzut ca o oportunitate remarcabilă.
Cum trebuie să se raporteze cercetătorii de muzică bizantină la impresionanta cantitate de mărturii și documente încă neaccesate din arhive, biblioteci și muzee?
Mihai Dobre: Cercetarea muzicii bizantine reprezintă o provocare constantă pentru specialiști, având în vedere impresionanta cantitate de mărturii și documente încă neaccesate care se găsesc în arhive, biblioteci și muzee. Cercetătorii din acest domeniu se confruntă cu o misiune complexă: de a descifra și de a aduce la lumină informații prețioase care au rămas în umbră de-a lungul secolelor. Prin analiza atentă a acestor resurse neexplorate, cercetătorii pot dezvălui detalii semnificative despre evoluția și influențele muzicii bizantine, aruncând lumină asupra unui patrimoniu cultural adesea nedescoperit.
Un aspect important în abordarea acestor materiale neaccesate constă în respectarea normelor etice și în colaborarea strânsă cu instituțiile deținătoare. Cercetătorii de muzică bizantină trebuie să manifeste sensibilitate față de patrimoniul cultural și să se asigure că procesul de accesare a documentelor se desfășoară în mod legal și etic. În plus, este esențial să se stabilească parteneriate solide cu custozii arhivelor și bibliotecilor, pentru a facilita o cercetare eficientă și responsabilă.
Deoarece multe dintre aceste documente se găsesc în stare precară sau necesită conservare specializată, cercetătorii de muzică bizantină trebuie să fie pregătiți să abordeze diverse probleme tehnice. Utilizarea tehnologiei moderne pentru digitalizare și restaurare poate contribui la păstrarea și diseminarea acestor materiale în mod durabil, facilitând astfel accesul altor cercetători și iubitori de muzică la aceste resurse inestimabile.
De asemenea, un alt aspect crucial în abordarea documentelor neaccesate constă în contextualizarea descoperirilor. Cercetătorii de muzică bizantină trebuie să fie capabili să pună în legătură informațiile obținute cu contextul istoric, social și cultural al perioadei respective. O astfel de abordare poate oferi o înțelegere mai profundă și mai cuprinzătoare a muzicii bizantine și a modului în care aceasta a evoluat.
În final, comunicarea rezultatelor reprezintă un aspect esențial al cercetării muzicii bizantine bazate pe documente neaccesate. Publicarea descoperirilor și partajarea informațiilor către comunitatea academică și publicul larg contribuie la îmbogățirea cunoștințelor și la promovarea patrimoniului cultural. Astfel, cercetătorii devin deținători ai unei moșteniri muzicale bogate și complexe, punând în lumină poveștile și tradițiile muzicii bizantine pentru generațiile actuale și viitoare.